Alfabetul grecesc este un sistem de scriere utilizat pentru limba greacă începând cu secolul al IX-lea î.Hr. Este cel mai vechi alfabet cunoscut care include litere separate atât pentru **consoane**, cât și pentru **vocale**. Acesta are 24 de litere.
Cunoașterea alfabetului grecesc este esențială nu numai pentru învățarea limbii, ci și pentru înțelegerea terminologiei din domenii precum știința, tehnologia și filozofia.
Alfabetul grecesc standard are 24 de litere.
Litera Sigma are forma minusculă obișnuită **σ** (la începutul și mijlocul cuvântului) și forma **ς** (sigma finală), utilizată exclusiv la sfârșitul unui cuvânt.
Este important deoarece a fost **primul alfabet complet**, incluzând vocale, și a influențat direct dezvoltarea multor sisteme de scriere, inclusiv cel latin, fiind, de asemenea, o sursă de simboluri esențiale în matematică și știință.
Alfabetul grecesc are o istorie fascinantă care se întinde pe peste 3000 de ani. Originile sale pot fi urmărite până în secolul al IX-lea î.Hr., când grecii au adaptat alfabetul fenician pentru a-și scrie propria limbă.
Alfabetul grecesc a fost derivat din alfabetul fenician, un sistem de scriere consonantică utilizat în Levant. Grecii au făcut o inovație revoluționară: au transformat unele consoane feniciene care nu existau în limba lor în simboluri pentru vocale. Aceasta a făcut alfabetul grecesc primul alfabet complet din lume, incluzând atât consoane, cât și vocale.
În antichitate, au existat mai multe variante regionale ale alfabetului grecesc, fiecare cu caracteristici specifice. Cele mai importante au fost alfabetul ionic (utilizat în Atena din 403 î.Hr.) și alfabetul occidental. Alfabetul ionic a devenit standardul și a fost adoptat oficial în Atena, stabilind baza pentru alfabetul grecesc modern.
Alfabetul grecesc a avut o influență imensă asupra dezvoltării altor sisteme de scriere:
De-a lungul secolelor, alfabetul grecesc a suferit modificări semnificative. În perioada elenistică, s-a standardizat forma literelor. În perioada bizantină, s-a dezvoltat scrierea minusculă (litere mici), care a coexistat cu majusculele. În secolul al IX-lea d.Hr., s-a introdus sistemul de accentuație și respirație pentru a facilita citirea textelor grecești antice.
Astăzi, alfabetul grecesc este folosit pentru limba greacă modernă și rămâne esențial în domenii precum matematică, fizică, astronomie și alte științe, unde literele grecești servesc ca simboluri standardizate pentru constante, variabile și concepte teoretice.
Alfabetul grecesc nu este doar un sistem de scriere, ci o piatră de temelie a civilizației occidentale, care continuă să influențeze cultura, știința și educația în întreaga lume.
