Prințesa pilot de baloane

Prințesa Maia se uita în fiecare seară la păsările care zburau spre deal și se întreba cum arată regatul de sus. Pe jos vedea doar ziduri, copaci și acoperișuri. Voia să vadă pădurile, râurile și satele cu ochii ei.

– Bunicule Vasile, ai putea coase pânza unui balon? l-a întrebat pe bunicul ei, croitorul.

– Pot ajuta la cusut, a răspuns el. Dar pentru un balon care zboară ne trebuie constructori și un pilot priceput.

– Atunci îi căutăm! a spus Maia. Eu vreau să învăț, nu doar să mă uit la păsări de la fereastră.

În curtea castelului, constructorii au adus planurile, iar bunicul a pregătit pânze roșii, galbene și verzi. Au lucrat câteva săptămâni. Maia îi ajuta la masă și punea întrebări.

– De ce sunt bucățile atât de lungi?

– Ca să capete forma potrivită când le unim, a explicat Vasile.

Încet, pânza balonului a devenit o floare uriașă, întinsă jos.

Pilotul a venit să le arate balonul pregătit pentru prima călătorie. Maia a privit coșul, frânghiile și arzătorul.

– Am citit că aerul cald îl ajută să se ridice, a spus ea.

– Așa este. Dar zborul înseamnă și vreme, vânt, multă pregătire și exercițiu, a răspuns pilotul.

Maia și-a potrivit ochelarii, gata să asculte fiecare explicație.

Au făcut mai întâi exerciții în curte. Când totul a fost pregătit, Maia a urcat în coș alături de pilot. Bunicul le-a făcut semn de jos.

– Nu uităm că învățăm pas cu pas! a strigat el.

– Promit! a răspuns prințesa.

Pilotul a verificat încă o dată pregătirile, apoi echipa de la sol a eliberat frânghiile.

Balonul s-a ridicat ușor. Maia ținea marginea coșului și privea cum curtea devenea tot mai mică.

– Uau! E ca și cum am deschide o hartă!

Pilotul i-a arătat dealurile și locurile unde ar fi putut ateriza.

– Astăzi înveți să observi, i-a spus el.

Maia a încuviințat, cu eșarfa roșie fluturând ușor. Nu mai știa încotro să privească întâi.

De sus, regatul arăta ca un covor imens, țesut din câmpuri aurii, păduri verzi și râuri argintii. Pe dealuri, turmele păreau fulgi albi. Maia a râs, de fericire.

– E mai frumos decât în orice carte! a strigat ea.

Atunci a observat, la marginea unei râpe, un băiat cu căciula mare, care alerga în sus și în jos și striga ceva. Maia a pus mâna streașină la ochi. Lângă el, un mielușel mic era blocat între stânci.

– Uitați, băiatul acela ne face semne! a spus Maia.

Pilotul a privit locul, apoi poiana largă de alături. A pregătit aterizarea acolo, departe de marginea râpei.

Când balonul a ajuns la sol și echipa l-a prins, băiatul a alergat spre ei.

– Sunt Toma. Un miel a alunecat pe o treaptă de piatră și nu poate urca!

Maia l-a ascultat și le-a arătat adulților locul văzut de sus. Pilotul a chemat ajutoarele care urmăreau balonul pe drum. Toma și prințesa au rămas în poiană.

– Mi-e frică să nu alunece, a șoptit băiatul.

– Oamenii aceștia au ajuns la el, a spus Maia, privind spre potecuță. Le-am putut arăta repede unde să caute.

Doi adulți au coborât pe poteca laterală și au ajuns lângă miel. Unul l-a sprijinit, iar celălalt l-a ridicat de pe treapta de piatră. Maia și Toma îi urmăreau de sus, ținându-și răsuflarea.

În curând, ajutoarele s-au întors cu mielul în brațe.

– E aici! a strigat Toma, întinzând mâinile. Hai la mine, micuțule! Te-am căutat peste tot.

Toma a luat mielul în brațe. Puiul a behăit subțire, apoi și-a lipit botul de haina lui.

– Mulțumesc că ne-ați văzut! a spus băiatul.

– Am fost mulți care am ajutat, a răspuns Maia. Eu am privit de sus, pilotul a aterizat, iar echipa a găsit poteca.

Pilotul a zâmbit. Ucenica lui învățase să observe ceva important.

– Mă pot uita și eu cum funcționează balonul? a întrebat Toma.

– Desigur, a spus pilotul. Când vii la castel, îți arătăm ce pregătim înainte de zbor.

– Bunicul ne învață și să coasem, a adăugat Maia. Dar eu încă am multe lecții de făcut.

Toma a pornit cu turma spre casă, promițând să vină duminică.

Pilotul și Maia au strâns balonul cu echipa și s-au întors la castel cu căruța lor. Bunicul îi aștepta cu ceai.

– Cum a fost prima lecție? a întrebat el.

– Am văzut regatul și un miel care avea nevoie de ajutor, a răspuns Maia.

S-a uitat spre cer. Abia aștepta următoarea lecție, alături de pilot și bunicul.

De vorbă după poveste

• Cum și-a făcut Maia balonul?
• Pe cine a ajutat prințesa de sus, din coșul balonului?
• Tu ce ai vrea să vezi de foarte sus?